Brătienii şi Argeşul

Existenţa politică şi socială a neamului Brătienilor a marcat mai mult de jumătatea secolului XIX şi prima jumătate a secolului XX, nefericit, deceniile 4, 5 şi 6 ale acestuia, Istoria României este şi va fi categoric incompletă fără a consemna, comenta şi întoarce – cu demnitate şi profundă recunoştinţă a posterităţii – mulţumirile generaţiilor succesive, de atunci încoace şi în viitor. Pletora amintirilor şi a memoriilor rămase de la numeroşii membri ai acestui venerabil clan boieresc înveşniceşte luminile sub care lectura scrierilor păstrate – semn al respectului faţă de predecesorii care au ctitorit ROMÂNIA – deşteaptă în contemporani sentimentul onoarei şi demnităţii – esenţialele modele ce – astăzi, cu atât mai stringent – trebuie preluate şi puse în valoare de oamenii care, prin natura şi răspunderea lor, cu prioritate politică, prin fapte, vor certifica, credinţa întru binele ŢĂRII!

Din noianul scrierilor brătiene, tulburătoare şi modelatoare pagini ne-au rămas de la Sabina Brătianu (4 VI 1863-23 VIII 1944), fiica soţilor Ion şi Pia Brătianu, venită pe lume în Valea Mare, jud. Muscel, pe atunci, mai apoi, soţia dr. Constantin Cantacuzino, din ramura Valahia a domnitorului Ţării Româneşti, Şerban Vodă (1634-1684), generaţia a V-a (1848-1920). Pagini clocotind de patriotismul epocii şi de veneraţia – sfântă – faţă de Ion C. Brătianu (1821-1891) – întemeietorul dinastiei cu acest reverberant prestigiu, publicate în două volume, în 1933-1935. Lecturarea lor de către Severa Sihleanu a generat apariţia, în 1937, a cărţii publicate la „Cartea Românească” cu titlul „Note şi desminţiri asupra Amintirilor d-nei Sabina Cantacuzino”, căreia i s-au alăturat şi ale  Alexandrinei Fălcoianu. Controversele semnalate de acestea au lăsat, totuşi,  pe mai departe întreaga valoarea lor, morală, politică, culturală şi istorică, între coperţile volumului DIN VIAŢA FAMILIEI ION C. BRĂTIANU, semnat de Sabina Cantacuzino, publicat de editura Albatros în 1993 – sursa rândurilor ce vor urma. Perenitatea acestora, coroborată cu recunoştinţa faţă de nobila familie a Brătienilor, motivează consemnările noastre, axate pe învolburata viaţă a Brătienilor în arealul Argeşului, cu precădere la moşia Florica şi în capitala judeţului, Piteşti, o trepidantă poveste – care este ISTORIA – a generaţiilor Brătianu şi a familiilor acestor neîntrecuţi şi devotaţi politicieni Patriei lor.