Istorie oltenească la puterea a treia: Cule în lumină

Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu (UAUIM) a desemnat cele 3 cule care vor beneficia de idei de proiecte de conservare – restaurare

Trei dintre cele 27 de cule din Oltenia au şansa de a câştiga lupta cu timpul: la 6 luni după lansarea proiectului Cule în lumină, perioada în care fiecare dintre construcţii a fost prezentată publicului larg, Grupul CEZ în România împreună cu UAUIM anunţă acum rezultatul voturilor. Pe site-ul oficial al campaniei (www.culeinlumina.ro) comunitatea locală şi publicul naţional au avut la dispoziţie mai multe săptămâni pentru acordarea votului pentru cula preferată, care din punctul lor de vedere ar necesita un proiect de restaurare. Acest vot s-a încheiat cu un top 10 al celor mai votate construcţii, dintre care reprezentanţii UAUIM au selectat 3 cule: Cula I. C. Davani, Casa Cula Eftimie Nicolaescu şi Cula Cioaba Chintescu.

“Implicarea comunităţii locale şi a publicului larg ne onorează şi ne validează decizia de a ne orienta eforturile către istoria bogată a ariei noastre de activitate şi către aducerea ei în lumina prezentului. Mulţumim tuturor celor care ne-au împărtăşit povesti despre energia specială a unui #Acasă de odinioară”, a declarat Ondrej Şafar, CEO CEZ România.

„Implicarea UAUIM în proiectul Cule în lumină reprezintă o etapă firească în demersul Grupului CEZ de a pune în lumina atenţiei publice aceste edificii – martori ai istoriei. Primul pas din realizarea de propuneri de restaurare-conservare pentru culele olteneşti a fost reprezentat de selecţia a 3 cule de către experţi şi arhitecţi de la UAUIM. Criteriile principale folosite în evaluare au fost: relevanţa edificiului pentru programul de arhitectură de tip culă şi fezabilitatea unei propuneri de intervenţie asupra clădirii, stabilită pe baza evaluării stării de conservare şi a utilizării actuale”, spune Conf. dr. arh. Oana Diaconescu.

În perioada imediat următoare, echipe de studenţi din anii IV şi V ai Universităţii, sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice, vor face o vizită de studiu în localităţi, unde vor realiza măsurători, cercetare la fața locului şi vor aduna informaţii relevante pentru munca lor ulterioară.

După pregătirea ideilor de proiecte de conservare-restaurare pentru cele 3 cule, acestea vor fi jurizate în cadrul unui concurs care va avea loc în a doua jumătate a anului 2020, concurs care beneficiază inclusiv de certificare internaţională.

Având în vedere rolul pe care aceste cule l-au avut pentru dezvoltarea culturală şi socială a Olteniei şi numărul din ce în ce mai mic al acestor construcţii-simbol, proiectul lansat de Grupul CEZ în România cu sprijinul Institutului Naţional al Patrimoniului (INP) şi UAUIM prezintă în format digital – pe www.culeinlumina.ro – detalii despre importanţa şi istoria fiecărei cule.

La îmbogăţirea informaţiilor au participat atât reprezentanţii autorităţilor locale din zona Olteniei, cât şi pasionaţii de istorie din regiune

Despre proiectul «Cule în lumină»

Grupul CEZ în România a lansat un program de recunoaştere a rolului istoric pe care culele olteneşti le-au avut pentru dezvoltarea culturală şi socială a comunităţilor de la nordul Dunării, în parteneriat cu cercetătorii de la Institutul Naţional al Patrimoniului. Proiectul «Cule în lumină» este una dintre cele mai importante iniţiative civice pentru cunoaşterea unei părţi importante din istoria regiunii. Acesta îşi propune să contribuie la înţelegerea factorilor geopolitici, sociali şi economici care au condus la dezvoltarea acestor construcţii emblematice ale Olteniei. Cula oltenească este o construcţie rezidenţială fortificată din piatră, cu două sau trei etaje, asemănătoare unui turn. Construite în secolele XVIII – XIX pentru adăpost şi apărare în faţa invaziilor otomane, culele olteneşti sunt astăzi inedite adaptări ale nevoii de apărare. Ele reprezintă o mărturie a stilului de viaţă, a evenimentelor istorice şi politice care au determinat apariţia şi răspândirea acestui tip de locuinţă de apărare şi veghe.

Despre Grupul CEZ în România

Grupul CEZ în România este reprezentat prin 10 companii – Distribuţie Energie Oltenia, CEZ România, CEZ Vânzare, CEZ Trade, Tomis Team, MW Invest, Ovidiu Development, TMK Hydroenergy Power, CEZ ESCO România şi High Tech Clima.

Grupul CEZ este prezent pe piaţa românească încă din anul 2005, odată cu preluarea companiei de distribuţie a energiei electrice Electrica Oltenia SA.

După procesul de separare a activităţilor (unbundling) încheiat cu succes în anul 2017, Distribuţie Energie Oltenia (fosta CEZ Distribuţie) asigură alimentarea cu energie electrică a şapte judeţe: Argeş, Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Teleorman şi Vâlcea.

CEZ Vânzare este principalul furnizor de energie electrică din sud-vestul României, dar şi furnizor de gaze naturale, cu un portofoliu de clienţi casnici şi industriali care depăşeşte 1,3 milioane de clienţi.

Grupul CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântânele, Cogealac şi Grădină. Parcul Eolian a însemnat o investiţie de 1,1 miliarde euro şi conţine 240 de turbine eoliene cu o putere totală instalată de 600 MW. Întreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ a fost pusă în funcţiune la sfârşitul anului 2012. Totodată, începând cu 2011, Grupul CEZ în România deţine în portofoliul său sistemul hidroenergetic de lângă Reşita, judeţul Caraş-Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crainicel 1, Crainicel 2 şi Breazova) şi amenajările hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Văliug şi Secu. Grupul CEZ a investit în reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Reşita în scopul creşterii eficienţei, capacitatea de producţie ridicându-se de la 18 MW la circa 22 MW după finalizarea procesului de modernizare.

Începând cu 2018, CEZ ESCO România oferă soluţii de eficienţă energetică în sectorul privat. Compania oferă servicii complete, de la consultanţă la proiectare, de la management de proiect, la implementare proiectelor energetice complexe (soluţii de încălzire, de răcire şi/ sau alimentare cu energie).

•  Cula I. C. Davani datează din prima jumătate a sec. XIX. Conform lui Iancu Atanasescu, casa este cunoscută sub numele de Ion C. Săvoiu. În imediata ei apropiere există o bisericuţă din lemn, astăzi închisă pentru cult, ctitorită în anul 1826. Ultimii proprietari au fost învăţătorul I. C. Săvoiu şi soţia sa, Teodora.

• •  Casa Cula Eftimie Nicolaescu este o locuinţă din secolul XIX, cu elemente fortificate, specifice perioadei. Aceasta poartă numele fostului proprietar, Eftimie Nicolaescu, locuitor al satului Runcurel, o localitate care în curând va fi istorie din cauza extinderii exploatărilor miniere din zonă, deoarece locuitorii au început să fie relocaţi din vatra satului.

• • •  Cula Cioabă Chintescu datează de la începutul sec. XIX, primul ctitor al culei fiind boiernaşul Răducan Cioabă din Slivileşti. În anul 2016 cula a fost cumpărată de la moştenitori, de către Consiliul Judeţean Gorj, şi dată în custodie Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, prilej cu care a fost refăcut acoperişul.