O nouă expoziţie la Galeriile Ilfoveanu – „Realităţi declinate” de zece artişti
Fundaţia Culturală Ilfoveanu deschide, în perioada 2 octombrie – 30 noiembrie, expoziţia „Realităţi declinate”. Vernisajul are loc marţi, la ora 18. Pe simezele galeriei din Piteşti sunt înfăţişate zece discursuri artistice despre formă, conţinut, context, relaţia artistului cu propriile ritmuri interioare şi alterarea sensului iniţial al unui concept prin declinări repetate. În calitate de curator, Simona Vilău îi caracterizează, în ceea ce urmează, pe cei zece artişti selectaţi în expoziţie.
Creaturi fantastice
Elena Scutaru este o artistă ce lucrează cu spaţiul şi natura, într-un spirit ecologist şi cultural în egală măsură. Preia deşeuri sau materiale-simbol şi le recompune ca forme străine de sensul lor iniţial. * Elena Bobi Dumitrescu lucrează sculptură, desen, ceramică într-o zonă figurativă solidă şi aşezată, iar imediata apropiere – casa, cuplul, familia, jucăriile şi amprenta etică a sentimentelor devin subiecte arhetipale. * Pictura neoexpresionistă a lui Giuliano Nardin este dominată de creaturi fantastice ludice şi grave, ce maschează o critică socială detaşată şi ironică. * Bogdan Vlăduţă, în pictura sa, studiază moştenirea istorică antică ca sediment arheologic adânc implantat în conştiinţa europeană modernă şi contemporană.
Microsisteme habituale
* Discursul lui Alexandru Rădvan este despre reconfigurarea permanentă a formelor solide, mitico-arhetipale în context contemporan, iar inventarul său de tehnici şi metode de lucru este variat, atât în ceea ce priveşte pictura şi desenul, cât şi formele tridimensionale. * Ciprian Paleologu explorează în proiectul său unic, desfăşurat în etape predeterminate, umanitatea primară, neşlefuită, violentă şi crudă. Artistul creează microsisteme habituale şi sociale distopice, adesea absurde, populate de homunculi multiplicaţi, care activează în bresle şi categorii inventate. * Mihail Coşuleţu este un artist care foloseşte geometria şi haosul formal în redarea unor cetăţi ideale, utopice, artificializate de lipsa locuirii. * Arhitectul devine demiurg-dictator.
Şarje socio-politice
Botond Reszegh combină abstracţia redusă cromatic cu metamorfozele poetice şi geometria simplă cu filonul expresionist. Seriile sale despre „pierderea sufletului” se referă la haosul existenţial şi la personificarea acestuia în portrete fără identitate. * Mihai Zgondoiu chestionează valorile societăţii contemporane prin prisma reducţiei şi a formalizării lor excesive. Discursul său pendulează între post-Pop istoric, urban şi umorul absurd local, definit prin şarje socio-politice. * David Şandor este un artist pasionat de microrealităţi cotidiene. Desenele, picturile şi experiementele sale video sunt dublate de căutarea unei armonii muzicale în cele mai simple forme.
„”
Simona Vilău: „Expoziţia prezintă zece discursuri artistice despre formă, conţinut, context, relaţia artistului cu propriile ritmuri interioare şi alterarea sensului iniţial al unui concept prin declinări repetate. În cazul artiştilor selectaţi, punctul de pornire al fiecăruia este dinspre real, dinspre forma observată, cunoscută sau studiată pentru a fi cunoscută, înspre imaginar, conceptual, inventat. Realitatea este astfel declinată cu ajutorul unui filtru supraimpus.”