Primăvara muzicală

O seară, joia trecută, cu trei compozitori; o audiţie însă, într-un fel, unitară prin lucrările melodioase propuse.

Edward Elgar (1857-1934), cu Serenada pentru orchestră de coarde în Mi minor, op. 20, a deschis concertul. Scrisă în 1892, a fost reprezentată în 1896, la Anvers. Serenada, cunoscută melomanilor Filarmonicii Piteşti, din 2009, la concertul omagial Ludovic Bacs, este calmă, melodioasă, plăcută.

A urmat Felix Mendelssohn Bartholdy (1809-1847), cu Concertul pentru vioară şi pian. Compozitorul a ţinut, în ultimul timp, o parte din repertoriul Filarmonicii: l-am audiat cu Uvertura la „Frumoasa Melusină”, cu „Scoţiana” şi cu Uvertura la „Hibridele”.

Joi, violonista Anca Vasile Caraman şi pianistul Alessandro Trebeski (Italia) ne-au oferit un Mendelssohn Bartholdy expresiv, lirismul îmbinându-se cu accente temperamentale. Ambii şi-au confirmat CV-urile, în solo-uri ce le-au definit personalitatea. Fanii şi-au amintit, desigur, că, pe 19 ianuarie 2009, acelaşi concert pentru vioară şi pian i-a avut ca protagonişti pe apreciaţii Al. Tomescu şi Horia Mihail. Amintiri frumoase, nu?

Concertul s-a încheiat cu Robert Schumann (1810-1856) – Simfonia Nr. 1 în Si bemol major, op 38, a Primăverii. Este prima lucrare simfonică a lui Schumann. Să notăm şi faptul că, la premieră – 31 martie 1841 – dirijor a fost Felix Mendelssohn Bartholdy. Titlul de simfonie a Primăverii este după poezia lui Adolf Bottger – „Poezie de primăvară”. Simfonia începe cu atmosfera iernii şi treptat, încă din a doua parte, se simte primăvara. „Aş dori ca muzica să sugereze schimbarea lumii în verde” – zice Schumann, iar părţile a doua şi a treia sunt ecoul exploziei verdelui primăverii, al înnoirii naturii. Ca urmare, muzica, romantică, aduce pe scenă un curs optimist, melodios al Simfoniei.

Merituoasă, demnă de subliniat este amprenta dirijorală a lui Matei Pop. Pasional, expresiv, dominat, prin gestică, de a restitui publicului autenticitatea schumanniană, Matei Pop lasă o amintire de trăire ardentă a muzicii.

Vineri, proiectul „Muzica românească – de la Rapsodiile române la Cântece de pustiu” i-au adus pe scenă pe Ioana Voicu Arnăuţoiu (vioară), Manuela Giosa (pian) şi pe soţii Corina Răducanu şi Eugen Dumitrescu (pian la patru mâini), toţi cunoscuţi publicului piteştean. Ei au interpretat George Enescu (Rapsodia română, op. 11, nr. 2 şi nr. 1), C. Silvestri (Sonate pentru vioară şi pian, Jocuri populare din Transilvania, Cântece de pustiu). Proiecţia filmului „Compozitorii şi securitatea” (de Monica Tănase) a înfăţişat scene şi documente tulburătoare din viaţa lui George Enescu, Constantin Silvestri şi Mihail Sora.