Cartea „Războiul văzut de soldaţi (1916-1919)” conţine însemnări ale autorului Nicolae M. Balotă, urmaşul familiei boiereşti Balotă, de pe Topolog. Acesta a fost voluntar în Regimentul 4 Argeş. Textul cuprinde o descriere impresionantă a vieţii de cazarmă, de marş, front şi spital din prisma Marii Uniri. Volumul a fost lansat, astăzi, la Biblioteca Judeţeană, sub egida Revistei „Curtea de la Argeş” şi în prezenţa unor urmaşi ai neamului Balotă.

O sută de eroi

Prezentarea condimentată cu istorii picante a fost făcută prin viu grai şi cu ajutorul unui proiector de fondatorul revistei, academicianul Gheorghe Păun.

Gheorghe Păun: „O carte scrisă «la primă mână», simplu şi direct, cu talent, fără literaturizare – nici nu era nevoie, scenele din carte ilustrează perfect butada «viaţa bate filmul». O carte de citit, mai ales de către argeşeni. Spre a ne reaminti, spre a aprinde o lumânare, spre a privi cu admiraţie, îndatorare şi dragoste spre ţărani şi ţară, două cuvinte inseparabile. Cartea e extrem de dură cu nemţii, ungurii şi ruşii. Conţine critici la adresa parveniţilor, politicienilor, incapabililor…”

În cartea despre războiul văzut de soldaţii care au scris, cu sângele lor, Marea Unire apar o sută de nume ale camarazilor argeşeni ai autorului, cum ar fi: plutonierul major Manu Iordache din compania a 12-a, Regimentul 4 Argeş – cioban de meserie, de un eroism deosebit, omenos şi bun comandant, respectat de camarazi * locotenentul Ion Lilea, comandantul companiei, „un maestru în arta de a înflăcăra ostaşii” * sergentul Dumitru Petrescu, cel care a ucis o patrulă de cinci călăreţi germani şi a făcut prizonieri o patrulă de doisprezece soldaţi germani şi un ofiţer * caporalul Gheorghe Fotescu * locotenentul Nicolae Diaconescu, aghiotant al colonelului Nicolae Urdăreanu * soldatul Tudor Stănescu din Curtea de Argeş, un croitor care „toată campania a făcut-o cântând” * plutonierul rezervist Grigore Niculescu * locotenentul Darie Olănescu (eroul de la Drăgăneşti, „care a trecut cu compania în pas alergător printre nemţi”) * locotenentul Constantin Bobocescu * sergentul Vasile Georgescu * locotenentul Ion Dobrinescu ş.a.

Boierimea română

Printre cei care au luat cuvântul la evenimentul editorial s-a numărat şi Spiridon Cristocea, fost director al Muzeului Judeţean.

Spiridon Cristocea: „Boierimea română şi-a jertfit viaţa pentru pământul românesc. Iar la ora actuală, din păcate, 40% din suprafaţa ţării este vândută străinilor. Istoria boierimii române nu e cercetată, poate şi din cauza faptului că toate documentele sunt în chirilică… Mare păcat că nu se publică şi o monografie despre familiile boiereşti argeşene! Din fericire, familia Balotă a avut urmaşi care i-au preţuit pe înaintaşi. În afară de ce s-a scris, familia Balotă ar merita o monografie completă.”

O sută de numere

Lansarea volumului „Războiul văzut de soldaţi (1916-1919)” a fost legată de prezentarea numărului 100 al revistei „Curtea de la Argeş”. Iar Biblioteca Revistei a adus-o în faţa publicului pe scriitoarea Paula Romanescu, cea care semnează „Întâmplarea ca o viaţă de om” şi „Cherchez la femme”.

Seniorii culturii care publică eseuri în această revistă, precum Gh. Păun şi Paula Romanescu, sunt „oameni care vor da nume statuilor”. În curând, va apărea şi o antologie în poeme închinate Anei lui Manole. Cel mai recent eveniment produs de revista „Curtea de la Argeş” este dezvelirea unui portret-basorelief, din bronz, închinat scriitorului Urmuz (lucrarea inaugurată recent este realizată de Adrian Radu, cel care l-a închipuit, în ghips, pe „Eminescul de la Argeş”).