De la muzica de film, la capodopere

Seara de joia trecută a fost deschisă de Uvertura la „Forţa destinului”, de Giuseppe Verdi. Unul (dacă nu cel mai mare) dintre cei mai prolifici şi valoroşi compozitori italieni de operă, Verdi a lăsat muzicii universale o zestre extraordinară. Opere ca „Rigoletto”, „Othello”, „Traviata”, „Aida” ş.a. cu distribuţii strălucitoare duc faima compozitorului, dar şi a marilor scene muzicale ale lumii. Este considerat – şi operele-i stau mărturie – drept unul dintre cei mai mari melodişti. Uvertura la „Forţa destinului” este cantabilă, de o sensibilitate emoţională aparte, orchestra în întregime, dar mai ales trompeta şi flautul insuflând sălii trama Destinului, când învolburat, când duios, învăluitor, mereu...

Start de pe un pisc

Am o rugăminte de la început. Nu căutaţi metafore în acest text, este doar o ştire, o relatare în care aş vrea să cuprind, dacă nu totul, măcar câteva date esenţiale despre un moment de excepţie din viaţa Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Înscriindu-se în şirul evenimentelor care consolidează statutul breslei jurnaliştilor ca entitate creatoare de utilitate publică (seratele lunare EMINESCU, lansările de carte ale editurii UZP, întâlnirile periodice cu membrii filialelor din ţară etc), recent s-a dat startul, la Piteşti, proiectului cultural marca UZPR „Convorbiri jurnalistice”. În prezenţa unei impresionante asistenţe, care a confirmat nu doar efortul organizatoric al preşedintelui filialei Argeş a UZPR, reputatul jurnalist şi scriitor Mihai Golescu, cât mai...

Speranţa se construieşte!

„Speranţa este visul omului treaz.” – Aristotel Miturile greceşti, acele povestiri despre zei, sunt adevărate învăţăminte morale, deoarece ele conţin adevăruri umane fundamentale. Unul dintre ele este mitul Pandorei care a încercat să explice originea răului. Povestea spune că atunci când Prometeu l-a imitat pe Zeus creând oameni perfecţi din lut şi dându-le apoi viaţă, Zeus s-a simţit jignit şi a dorit să se răzbune. Astfel, l-a pus pe Hefaistos să creeze o cutie în care zeii au pus toate relele din lume. Singura care s-a deosebit de ceilalţi zei a fost Atena – zeiţa înţelepciunii – care a pus în cutie Speranţa. Zeus i-a dăruit-o pe Pandora ca soţie lui Prometeu, împreună cu acea cutie, de unde şi numele de Cutia Pandorei. Prometeu a refuzat să primească darul, însă fratele său a...

Spre originile imaginarului bizantin

Devenit o adevărată modă culturală occidentală a ultimelor decenii, studiul imaginarului s-a impus prin cercetările care i-au fost dedicate şi care depăşesc graniţa dintre arte, ştiinţele umaniste sau ştiinţele sociale. Conceptul, utilizat astăzi în multiple contexte şi discipline, capătă o atenţie crescândă şi în lumea noastră culturală. Despre importanţa pe care i-o acordă unii cercetători români am mai scris recent în aceste pagini, prezentând un volum consacrat acestui domeniu de doamna profesor Laura Mesina. Oprindu-ne din nou asupra bibliografiei acestei autoare, care este şi cofondator al Centrului de Excelenţă în Studiul Imaginii (CESI) din Bucureşti, ne referim aici la o altă lucrare recentă a sa, eseul istoric Uitarea Romei. Studii de arheologie a imaginarului (Ed....
Scroll Up