Blog Medium Without Sidebar

Ieri-seară (12 mai), la Ateneul Român, Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, cu Ştefan Cazacu la violoncel, a oferit publicului o seară de neuitat. Tineri, frumoşi, entuziaşti, într-o perfectă coeziune, parcă-l sorbeau din priviri pe dirijor! Rezultatul – o orchestră unică, aclamată, minute în şir, nu numai în sala de la Ateneu, ci şi în nenumăratele concerte de la Sala Radio, sau de pe scenele lumii, fără să uităm de Festivalul Internaţional „George Enescu”, manifestări la care tinerii români îşi dau măsura talentului. Muzicianul şi profesorul Marin Cazacu şi dirijorul Cristian Mandeal şi-au materializat visul: de un deceniu Orchestra Română de Tineret şi-a găsit locul printre cele mai de seamă orchestre de tineret ale lumii. Sâmbătă seara, p...

Din arhiva familiei am cules date mai puţin cunoscute despre Casa Bobancu, situată pe strada 1 Mai, strada unde mi-am petrecut adolescenţa şi tinereţea, până în 1982, când am părăsit România. În stilul vilelor de munte În anul 1914 au fost începute lucrările de construcţie ale vilei, pe un teren de 2.000 mp. Din 1912, partea centrală a Piteştiului fusese canalizată, avea apă potabilă şi lumină electrică. Familia Bobancu era originară din Transilvania, din Braşov, iar domnul Bobancu senior deschisese o farmacie modernă la Piteşti. Arhitectul angajat era originar din Piteşti, Ion Simionescu. Ulterior, acesta a devenit, pentru câţiva ani, arhitect-şef al Bucureştiului. Clădirea a fost construită în stilul vilelor de munte româneşti, dar cu influenţe elveţiene şi austriece. Casa a scăpat...

– Interviu cu Stelian Tănase (III) – – Aţi lansat, şi la Piteşti, cartea „Conversaţii cu Regele Mihai”. Aţi avut privilegiul să-l cunoaşteţi pe Regele Mihai, să-i scotociţi prin memorie… Cum e să stai de vorbă între patru ochi cu un personaj istoric? – În primul rând, foarte intimidant. Deşi era un om fără niciun fel de emfază, de mare simplitate, tocmai această simplitate a lui te făcea să nu ai o relaţie cum ai cu alţi oameni obişnuiţi. Asta-i una. A doua – avea ce spune. Era un om cu o mare experienţă. Mie mi s-a părut un om foarte înţelept, cu vorba măsurată, care nu spunea vorbe aşa, doar ca să se afle în treabă… În plus, avea această chestiune: nu ţinea nici să placă, nici să te convingă, nu avea nimic de apărat. Era rege!...

Ajuns la venerabila vârstă de 93 de ani, cu mintea limpede şi judecata sănătoasă, nepărtinitoare, trăsături binecunoscute şi admirate de către toţi colaboratorii şi foştii săi studenţi, precum şi de subalterni, Marin Z. Mocanu rămâne o personalitate cu totul distinctă în rândul intelectualilor piteşteni. Cadru didactic universitar doctor, lingvist, rector, fondator al învăţământului superior argeşean, publicist, lector la Universităţile din Torino şi Milano, Marin Z. Mocanu a trăit cu demnitate şi modestie, plimbându-se, după pensionare, cu bastonul prin Piteşti, îndeosebi în zona de lângă Piaţa Centrală, pe Calea Bucureşti, unde a avut locuinţa. Dorinţa sa, încă din copilărie, era de a deveni învăţător, iar destinul i-a fost favorabil. S-a născut la 6 august 1926, din părinţi ţărani,...