Blog Medium Without Sidebar

Anii trec şi o istorie reală a timpurilor socialiste se pierde pentru că adevărul se estompează, se distorsionează în nenumărate variante subiective şi romanţate, se uită, se-ngroapă din păcate odată cu cei care l-au trăit. În cei 20 de ani estimaţi de Silviu Brucan pentru a ne construi o societate normală (insuficienţi, pentru că timpul se dilată, vorba lui Proust), haosul valoric a fost lucrul cel mai dureros care ni s-a putut întâmpla, iar efectele lui sunt încă prezente. Pentru mai mulţi piteşteni cred că există regretul că oraşul acesta nu şi-a gestionat inspirat energia scriitoricească de atunci, că a nu a reuşit să atingă, iată, nici în timp, performanţele literare/culturale ale unor oraşe mai mici (Târgovişte), că nu a existat un suport teoretic care să propulseze scriitori...

S-a scurs mai mult de un an de la dispariţia unuia dintre cei mai prestigioşi politicieni pe care i-a dat judeţul nostru. Radu Baltazar, om de cultură prin excelenţă, fost senator de stânga pe care-l apreciau şi adversarii politici pentru calităţile sale incontestabile. Acum fiica lui încearcă să-i publice o carte. Un dar pentru piteşteni Octogenarul a plecat pe drumul fără întoarcere la începutul anului 2018, împăcat cu sine. Reuşise să-şi fructifice la maximum înzestrarea intelectuală cu care fusese hărăzit, a avut parte de-o familie frumoasă şi de preţuirea lumii. Jurist de profesie, s-a impus în toate domeniile în care a activat, drept, jurnalism, conducerea Teatrului „Al. Davila”, Parlament. Nu s-a mulţumit cu studiile absolvite cu brio şi până la senectute a fost un...

„Memoria muzicală argeşeană şi musceleană” Săptămâna trecută a fost lansat la Biblioteca Judeţeană, în prezenţa unui public numeros, dicţionarul „Memoria muzicală argeşeană şi musceleană”, primul de acest gen din România. Autoarea, profesoara Lucreţia Picui, coautoare a „Dicţionarului enciclopedic argeşean”, a lucrat zece ani la volumul care aduce în actualitate figuri de artişti pierduţi în negura vremurilor. Amfitrionul evenimentului editorial a fost Octavian Mihail Sachelarie, directorul bibliotecii. Printre cei care au salutat apariţia dicţionarului pe piaţa cărţii din România s-au numărat prof. univ. dr. Mihail Diaconescu, romancier, estetician, critic şi istoric literar, colonelul profesor doctor George Ene, eminescolog, şi editorul Vasile G....

După tezele din iulie 1971, când controlul Partidului Comunist în viaţa literar-artistică avea să devină din ce în ce mai strict şi mai stânjenitor, o nouă şi, totodată, veche estetică restrictivă se zvonea tot mai mult că va fi iarăşi impusă lumii creatorilor din România: realismul socialist. Prin breasla scriitorilor, rumoarea începuse deja să circule supărător, ca o himeră care provoca tot mai multă teamă. Pentru un conducător ca Nicolae Ceauşescu, restalinizarea pe care o plănuia „pentru îmbunătăţirea activităţii politico-ideologice, de educare marxist-leninistă” ar fi trebuit să fie însoţită şi de revenirea, în actul artistic, la estetica din timpul obsedantului deceniu. Vizavi de stupoarea sau de mefienţa unui mare scriitor precum a fost Marin Preda, faţă de măsurile...